Naslov
Structura si stratificarea lexicului istroroman
(Structure ans stratification of the Istroromanian lexis)

Autori
Filipi, Goran

Vrsta, podvrsta i kategorija rada
Poglavlja u knjigama, znanstveni

Knjiga
Studia linguistica et philologica: omagiu profesorului Nicolae Saramandu la 70 de ani

Urednik/ci
Manuela Nevaci

Izdavač
Sveučilište u Bukureštu

Grad
Bukurešt

Godina
2011

Raspon stranica
337-354

ISBN
978-606-16-0055-7

Ključne riječi
Istria, istroromana, stratificarea lexicului
(Istria, Istroromanian, lexical stratification)

Sažetak
În lucrare se încearcă stabilirea din punct de vedere sincronic şi diacronic a diferitelor straturi lexicale originare şi aloglote din idiomurile istroromâne. Fiecare strat este exemplificat cu cuvinte pe care autorul însuşi le-a adunat pe parcursul cercetărilor de teren din 1985 şi până în prezent (autorul dispune de un corpus de peste 15.000 unităţi lexicale – incluzând, desigur, şi toate variantele fonetice), dar şi cu exemple din literatura de specialitate referitoare la graiurile istroromâne. Apartenenţa unor cuvinte la stratul respectiv este demonstrată prin metode etimologice şi lexicologice contemporane. Autorul este conştient de un anumit număr de posibile aprecieri greşite, deoarece este totuşi vorba despre un idiom pentru care nu există niciun fel de texte din perioade mai vechi. Prezenta lucrare trebuie înţeleasă doar ca o încercare de stratificare a lexicului istroromân. Cronologia straturilor este foarte greu de stabilit din mai multe motive. Înainte de toate trebuie avut în vedere faptul că nu avem niciun fel de documente istroromâne scrise (şi nici pentru perioadele mai recente) şi chiar şi pentru limba română putem urmări primele urme scrise abia începând cu sec. XVI. Nu este uşor de stabilit fără echivoc, aşa cum am arătat, nici stratul latin vulgar, iar în ceea ce priveşte cronologia straturilor slave, care reprezintă aproape 80% din lexicul istroromân (există un procent mare de cuvinte slave şi în celelalte dialecte ale limbii române) problemele sunt, desigur, mult mai mari, deoarece lexicul tuturor idiomurilor slave care se regăseşte în graiurile istroromâne coincide în mare măsură şi prin urmare nu putem fi siguri dacă un anumit cuvânt a fost adus de istroromâni din teritoriul originar de unde au emigrat, dacă a fost preluat în timpul şederii în Bosnia sau abia în Cetinska krajina, de unde (o parte prin Lika) au venit mai întâi pe insula Krk şi în cele din urmă în Istria, în locurile în care trăiesc astăzi. Cea mai dificilă problemă, deşi pentru dialectologia croată cea mai însemnată, este aceea de a stabili cronologia čakavismelor: aproape niciodată nu putem fi absolut siguri dacă istroromânii au preluat anumite cuvinte înainte sau după aşezarea în Istria – datorită graiurilor čakaviene de tranziţie din Istria, de unde cuvinte din aceste noi graiuri au pătruns şi în vechile idiomuri čakaviene istriene (şi astfel au putut să pătrundă şi în istr., dar şi să existe deja în istr.). O problemă o constituie şi cuvintele din dialectul veneţian ; noi considerăm că marea majoritate a cuvintelor din acest strat au ajuns în istroromână din dialectul čakavian, dar există şi păreri diferite. Păreri diferite există şi în privinţa împrumuturilor din graiurile slovene învecinate ; noi credem că ele aproape că nu există, dar majoritatea lingviştilor, îndeosebi români, care au scris despre aceasta nu ar fi de acord. În orice caz, subliniem din nou faptul că aceasta este doar o primă încercare de stratificare a graiurilor istroromâne şi un eventual punct de plecare pentru viitoare cercetări care ar trebui să aducă informaţii noi, utile înainte de toate, datorită structurii înseşi a lexicului istroromân, pentru studierea istoriei limbii croate, dar şi a altor idiomuri slave.

Izvorni jezik
Ostalo

Znanstvena područja
Filologija

Napomena
Jezik rada: rumunjski

POVEZANOST RADA