Pregled bibliografske jedinice broj: 850594
Trăsături specifice ale flexiunii substantivului şi ale determinării în graiurile băieşilor din Croaţia
Trăsături specifice ale flexiunii substantivului şi ale determinării în graiurile băieşilor din Croaţia // Lucrările celui de-al cincilea Simpozion Internaţional de Lingvistică / Sala, Marius, Maria Stanciu Istrate, Nicoleta Petuhov (ur.).
Bukurešt: Univers Enciclopedic Gold, 2015. str. 153-169 (predavanje, međunarodna recenzija, cjeloviti rad (in extenso), znanstveni)
CROSBI ID: 850594 Za ispravke kontaktirajte CROSBI podršku putem web obrasca
Naslov
Trăsături specifice ale flexiunii substantivului şi ale determinării în graiurile băieşilor din Croaţia
(Specific Features of Noun Inflection and Determination in Daco-Romanian Varieties Spoken by Bayash Roma in Croatia)
Autori
Radosavljević, Petar
Vrsta, podvrsta i kategorija rada
Radovi u zbornicima skupova, cjeloviti rad (in extenso), znanstveni
Izvornik
Lucrările celui de-al cincilea Simpozion Internaţional de Lingvistică
/ Sala, Marius, Maria Stanciu Istrate, Nicoleta Petuhov - Bukurešt : Univers Enciclopedic Gold, 2015, 153-169
Skup
Simpozionul Internaţional de Lingvistică, Ediţia a V-a
Mjesto i datum
Bukurešt, Rumunjska, 27.09.2013. - 28.09.2013
Vrsta sudjelovanja
Predavanje
Vrsta recenzije
Međunarodna recenzija
Ključne riječi
romi băieşi; Croaţia; dacoromână; dialectologie; flexiunea substantivului; determinarea
(Bayash (Boyash) Roma; Croatia; dacoromanian; dialectology; substantive flexion; determination)
Sažetak
Spre deosebire de alte grupuri de romi, limba maternă a romilor băieşi este (daco)româna. Se estimează că în Croaţia numărul romilor băieşi depăşeşte zece mii de persoane, reprezentând cel puţin jumătate din minoritatea naţională romă. Cercetările noastre anterioare au arătat că ei se pot împărţi în trei subgrupuri, principalul criteriu fiind acela al graiurilor pe care le vorbesc. Cele trei variante ale dacoromânei vorbite de romii băieşi le-am numit graiurile muntean din Baranja, muntean ludăresc şi ardelean, ţinând cont de factori lingvistici / dialectologici, sociolingvistici şi geografici. În lucrarea noastră vom prezenta anumite trăsături specifice ale flexiunii substantivului în aceste trei graiuri. Astfel, graiul ardelean exprimă cazurile genitiv-dativ cel mai adesea printr-un element proclitic, pe când articolul nehotărât prezintă doar forme de nominativ-acuzativ. Un rol aparte în determinarea substantivului îl are adjectivul demonstrativ postpus, care formează cel mai frecvent o unitate accentuală cu substantivul. Graiul muntean din Baranja exprimă relaţiile cazuale într-un mod similar graiului ardelean, în timp ce adjectivul demonstrativ postpus nu are o frecvenţă atât de însemnată. Spre deosebire de cele două graiuri, în graiul muntean ludăresc cazurile genitiv-dativ sunt exprimate cel mai adesea în acelaşi timp printr-un element proclitic şi printr-unul enclitic. Adjectivul demonstrativ postpus are şi aici o frecvenţă ridicată. În ceea ce priveşte vocativul, în toate cele trei graiuri ale băieşilor acesta poate fi exprimat fie prin forme proprii (ceea ce se întâmplă cu o frecvenţă redusă) fie, cel mai des, prin forme identice cu nominativul. Toate cele menţionate mai sus vor fi ilustrate prin exemple provenite din corpusul lingvistic propriu alcătuit pe teren.
Izvorni jezik
Rum
Znanstvena područja
Filologija