rumunjski

Vindecarea traumelor familiale în două romane contemporane: „Fata din casa vagon” de Ana Maria Sandu și „Unterstadt” de Ivana Šojat-Kuči

Două romane scrise şi publicate în anii 2000, Fata din casa vagon de Ana Maria Sandu (2006) şi Unterstadt de Ivana Šojat-Kuči (2009), unul în România, celălat în Croaţia, abordează tema gravă a istoriei familiale, influenţată direct sau indirect de istoria „mare”, care aduce schimbări sociale şi politice (în romanul Unterstadt ambele războaie mondiale, în Fata din casa vagon regimul comunist). Cele două romane au câteva puncte comune: nararea la persoana întâi, personajul naratoareai sau al naratoarelor, preocuparea mai degrabă cu viaţa familială şi mai ales cu vieţile femeilor din familie, relaţiile lor cu soţii şi copiii. Aceste mame, mătuşe, bunici, străbunici cu alegerile lor – să se mărite, să nască, să râbdă – definesc vieţile urmaşelor sale. Naratoarele însă, sunt foarte diferite: Ina din Fata din casa vagon este aparent un narator omniscient, sau cel puţin foarte bine informat despre mama şi bunica sa, nu doar factografic, dar şi intim, pe când Katarina din Unterstadt trebuie să caute şi reconstituie şi faptele, şi emoţiile. Istoria familială este în ambele romane un loc unde se caută rezolvarea traumelor moştenite de la mame şi bunici, dar procesul vindecării este şi el dificil, uneori chiar brutal.

literatura croată ; literatura română ; roman ; istoria familială ; trauma ; memorii

nije evidentirano